SFORAIT: SIMPTOME ŞI FACTORI DE RISC

Sunt într-adevăr puţini cei care se adresează propriului medic de familie sau unui specialist din cauza sforăitului. Problema este deseori subestimată sau chiar individul nu îşi dă seama că suferă de acest lucru până atunci când nu este împins de partener, deranjat de sforăit.

În general, medicul este chemat mai ales pentru a găsi o terapie pentru simptomele dereglării: somnolenţă diurnă, cefalee persistentă, concentrare redusă, mers dificil, aritmie, hipertensiune. Informat cu privire la stările proaste, medicul – pentru a putea efectua un diagnostic mai aprofundat – ar putea cere colaborarea partenerului sau a membrilor familiei pentru a afla unele informaţii utile cu privire la tipul de sforăit, zgomotul său şi intermitenţă şi de asemenea la comportamentele ciudate şi eventualele schimbări de dispoziţie ale pacientului.

Un factor care predispune la roncopatie este fără îndoială obezitatea, deoarece depunerile de strat adipos pe gât apasă pe orofaringe, favorizând vibraţiile omuşorului. Menţinerea greutăţii în normă este fără îndoială lucrul cel mai chibzuit.

Este de asemenea o legătură între sforăit şi vârstă: după patruzeci de ani, dereglarea este mai frecventă şi se accentuează încet încet pe măsură ce trec anii. Dar există alţi factori care declanşează roncopatia şi sunt aceia referitori la anomalii sau deformări de tip fiziologic.

În concluzie, cauzele şi factorii agravanţi ai roncopatiei pot fi:

Vârsta: Relaxarea progresivă a ţesuturilor atrage o mare incidenţă a roncopatiei.

Supraponderalitatea: Ţesutul adipos acumulat pe primele căi respiratorii îngustează trecerea aerului.

Condiţii anatomice particulare: Palatul moale adesea, amigdalele sau adenoizii măriţi pot să limiteze căile respiratorii.

Morfologia omuşorului: Partea triunghiulară a pielii care atârnă din palatul moale poate să limiteze fluxul de aer şi să mărească vibraţiile.

Dificultăţi respiratorii nazale: Alergii, rinite cronice şi septul nazal deviat pot să limiteze fluxul de aer prin nas.

Băuturile alcoolice şi tranchilizantele: Aceste substanţe interesează sistemul nervos central şi provoacă o relaxare forţată şi non – naturală a musculaturii, inclusă acea a gâtlejului

Poziţia de dormit: Poziţia cu faţa în sus (adică cu spatele în jos) face ca omuşorul să se retragă, obstrucţionând parţial fluxul de aer.